Parte de… parte

ProTv transmis in data de 10 februarie, o editie a emisiunii Parte de carte cu vadit caracter partizan despre cartea lui Richard Dawkins, tradusa in limba romana, Himera credintei in Dumnezeu. Nu trebuie sa ne mire partizanatul emisiunii, avand in vadere apartenenta moderatorului. Numai ca ne asteptam, tinand cont de caracterul complex al discutiei, la invitati de calibru mai consistent. In schimb, invitatii au fost destul de modesti. Moderatorul, desi a invocat argumentul political correctness-ului, a avut grija sa invite “specialisti” aflati de aceeasi parte a baricadei ca si dansul, “prieteni ai religiei”, cum se exprima la un moment dat una din invitate. Ar fi fost deontologic sa fi avut un invitat si de cealalta parte a baricadei.

Sub bagheta discreta a moderatorului, retorica emisiunii porneste de la argumente anti-ateiste subtile dar rezonabile, pentru ca spre sfarsit sa se lanseze in sarje explicite la adresa autorului cartii. Moderatorul emisiunii nu a abordat intentionat problemele de fond propuse in carte. In plus, se face confuzie in mod pueril intre ateism si comunism. Pentru ca penibilul sa fie complet, la un moment dat, una din invitate a pus un semn de egalitate intre identitatea nationala si “identitatea” religioasa, afirmand ca, asa cum nu ne putem dezice de prima, asa nu ne putem dezice nici de ultima. Argumentul trebuie privit nuantat, si nu trebuie trecut cu vederea faptul ca multe conflicte din trecut au avut caracter national, pe langa cele religioase. Respectiva invitata a vrut sa spuna, de fapt, ca nu avem dreptul sa ne dezicem. Adevarul este ca nu putem. In realitate, cultura adopta omul si nu invers. Sunt exemple de personalitati (Cioran, Ionesco) care si-au abandonat cultura, aderand la o alta cultura, insa asta nu inseamna ca au si adoptat acea cultura. Nu pentru ca n-ar fi vrut, ci pentru ca nu au putut, nu au fost educati in acea cultura. Odata nascut si crescut intr-o anumita cultura, faci parte din ea toata viata, indiferent de optiunea personala. Eventual te poate adopta ea pe tine. La fel stau lucrurile si cu religia. Cu mici exceptii, odata crescut si educat intr-o anumita religie, ramai adeptul ei toata viata. Deci un alt argument care s-a formulat, conform caruia exista mai tarziu in viata optiunea de a renunta la o anumita religie, desi ai fost educat in ea, nu ramane in picioare. Se mai afirma ca autorul, fiind biolog, pune accent pe evolutia materiala si neglijeaza evolutia culturala. Invitata care a facut aceasta afirmatie probabil ca nu a auzit de memetica, un domeniu al carui initiator nu este altul decat Richard Dawkins, in Gena egoista.

Mai exista prejudecata, formulata mai mult sau mai putin explicit in emisiune, conform careia religia este depozitara tuturor valorilor morale si spirituale. Eu nu am fost educat in spirit religios, insa nu ma simt cu nimic inferior celor care au fost. Din contra.

Personal, urmaresc cu interes emisiunea, si ma asteptam la o abordare mai de calitate si la o pozitie mai impartiala din partea moderatolului, asa cum ne-a obisnuit cu ocazia altor emisiuni.

Adevarul despre paianjeni

“Dacă ne uităm cu atenţie la o pânză de păianjen, constatăm că este alcătuită din două tipuri de fire: unele mai goase şi nelipicioase, care alcătuiesc un fel de schelet al pânzei şi între ele altele mai subţiri şi lipicioase.

Cele două tipuri de fire au două roluri distincte: pe cele groase se deplasează păianjenul pentru a nu se prinde în propria plasă, iar cele lipicioase capturează prada.

Teoria evoluţionistă susţine că animalele evoluează treptat, deci cele două tipuri de fire ar fi trebuit să apară pe rând.

Numai că în cazul în care ar fi apărut mai întâi firele lipicioase, păianjenul s-ar fi prins în propria plasă, iar în cazul în care ar fi apărut mai întâi firele nelipicioase, ar fi murit de foame pentru că nu ar fi putut prinde alte insecte. În ambele cazuri, vedem că păianjenul nu ar fi putut supravieţui pentru a evolua ulterior spre alte forme.

Aşadar, păianjenul trebuie să fi fost capabil de la început să secrete ambele tipuri de fire, ceea ce contrazice teoria evoluţionistă şi confirmă faptul că speciile au fost create de un Creator inteligent, care le-a dotat cu tot ce le era necesar pentru a trăi.”

(www.creationism.info.ro)

Inca o data sa face apel la Complexitatea Ireductibila. Inca o data lucrurile sunt privite din punct de vedere al produsului finit, si nu din punct de vedere evolutiv. Nu se tine seama de faptul ca structura de astazi este diferita de structura primordiala deoarece, in timp, parti din ea au fost indepartate. Un arc din piatra este aparent de o complexitate ireductibila deoarece fara cheia de bolta s-ar prabusi. La randul ei, cheia de bolta s-ar prabusi fara restul structurii. Si cu toate acestea, arcul a fost ridicat treptat, piatra cu piatra, sustinuta de schela, care insa nu mai face parte din constructia finita, fiind indepartata la terminarea constructiei. In natura lucrurile se petrec in mod analog. Priviti imaginea de mai jos. Formatiunea naturala din imagine este aparent de complexitate ireductibila, asemanator arcului din piatra. Cu toate acestea, nu ne este greu sa ne imaginam cum s-a putut forma. Arcul din piatra nu a devenit ireductibil complex decat in momentul in care i s-a indepartat esafodajul. Formatiunea din imagine nu a devenit ireductibil complexa decat in momentul in care elementele naturale au erodat partea din mijloc.

In cazul panzei de paianjen lucrurile se petrec in mod foarte asemanator. Asa-numita complexitate ireductibila este doar consecinta capacitatii noastre limitate de a vedea cum lucreaza evolutia in timp. Studiind formele ancestrale, ne putem da seama cum a functionat structura respectiva in trecut, si cum a putut lua nastere. Nu toti paianjenii de astazi tes panze lipicioase pe care le expun in aer. Multe specii traiesc in galerii sapate in pamant, si impanzesc intrarea in galerie cu o retea fina de fire nelipicioase, aflate in legatura cu paianjenul. Scopul acestei panze nu este sa prinda prada, ci doar sa informeze paianjenul cand o potentiala prada trece prin fata galeriei, moment in care tasneste afara si o captureaza. Deci iata ca chiar si o panza nelipicioasa poate fi utila. Se banuieste ca panzele aeriene lipicioase au evoluat din acest tip ancestral.

Exista si specii de paianjeni care nu tes deloc panza. Se banuieste ca, la origine, paianjenii foloseau panza doar la fabricarea coconului cu care infasoara ponta, tinand cont de faptul ca toti paianjenii de astazi fac acest lucru. Numai ulterior a ajuns sa dobandeasca, la unele specii, functia de capturare a prazii. Exista multe alte functii ale panzei, unele dintre ele fiind dependente de sex. De exemplu, masculii folosesc panza pentru a transfera sperma de la orificiile genitale la organele copulatorii.

Unele utilizari sunt de-a dreptul ingenioase si predispun la concluzii teleologice de genul complexitatii ireductibile. De exemplu, genul Mastophora produce un singur fir de panza la capatul careia atarna o picatura de secretie lipicioasa, cu care prinde insectele din zbor. In plus, ea mai secreta si un feromon cu care atrage insectele. Un adept al complexitatii ireductibile ar spune ca picatura fara panza nu-si are nici un rost, iar panza fara picatura este inutila. In realitate, lucrurile au evoluat gradual. Imaginati-va un paianjen cu o panza normala, lipicioasa. Dupa intrarea in scena a feromonului, care atragea prada in cantitate mare, panza lipicioasa a devenit redundanta si a fost simplificata la un singur fir, cu o picatura lipicioasa la capat. Deci feromonul, care initial a fost doar o modalitate de eficientizare a capturarii prazii, si nu un element absolut necesar, a devenit treptat indispensabil, odata cu simplificarea panzei.

Pope about evolution / Papa despre evolutie

Pope says science too narrow to explain creation

Wed Apr 11, 2007 2:17PM EDT

By Tom Heneghan, Religion Editor

PARIS (Reuters) – Pope Benedict, elaborating his views on evolution for the first time as Pontiff, says science has narrowed the way life’s origins are understood and Christians should take a broader approach to the question.

The Pope also says the Darwinist theory of evolution is not completely provable because mutations over hundreds of thousands of years cannot be reproduced in a laboratory.

But Benedict, whose remarks were published on Wednesday in Germany in the book “Schoepfung und Evolution” (Creation and Evolution), praised scientific progress and did not endorse creationist or “intelligent design” views about life’s origins.

Those arguments, proposed mostly by conservative Protestants and derided by scientists, have stoked recurring battles over the teaching of evolution in the United States. Some European Christians and Turkish Muslims have recently echoed these views.

“Science has opened up large dimensions of reason … and thus brought us new insights,” Benedict, a former theology professor, said at the closed-door seminar with his former doctoral students last September that the book documents.

“But in the joy at the extent of its discoveries, it tends to take away from us dimensions of reason that we still need. Its results lead to questions that go beyond its methodical canon and cannot be answered within it,” he said.

“The issue is reclaiming a dimension of reason we have lost,” he said, adding that the evolution debate was actually about “the great fundamental questions of philosophy – where man and the world came from and where they are going.”

NOT BY FAITH ALONE

Speculation about Benedict’s views on evolution have been rife ever since a former student and close advisor, Vienna Cardinal Christoph Schoenborn, published an article in 2005 that seemed to align the Church with the “intelligent design” view.

“Intelligent design” (ID) argues that some forms of life are too complex to have evolved randomly, as Charles Darwin proposed in his 1859 book “The Origin of Species.” It says a higher intelligence must have done this but does not name it as God.

Scientists denounce this as a disguised form of creationism, the view that God created the world just as the Bible says. U.S. courts have ruled both creationism and ID are religious views that cannot be taught in public school science classes there.

In the book, Benedict defended what is known as “theistic evolution,” the view held by Roman Catholic, Orthodox and mainline Protestant churches that God created life through evolution and religion and science need not clash over this.

“I would not depend on faith alone to explain the whole picture,” he remarked during the discussion held at the papal summer palace in Castel Gandolfo outside Rome.

He also denied using a “God-of-the-gaps” argument that sees divine intervention whenever science cannot explain something.

“It’s not as if I wanted to stuff the dear God into these gaps – he is too great to fit into such gaps,” he said in the book that publisher Sankt Ulrich Verlag in Augsburg said would later be translated into other languages.

AGAINST ATHEISM

Schoenborn, who published his own book on evolution last month, has said he and the German-born Pontiff addressed these issues now because many scientists use Darwin’s theory to argue the random nature of evolution negated any role for God.

That is a philosophical or ideological conclusion not supported by facts, they say, because science cannot prove who or what originally created the universe and life in it.

“Both popular and scientific texts about evolution often say that ‘nature’ or ‘evolution’ has done this or that,” Benedict said in the book which included lectures from theologian Schoenborn, two philosophers and a chemistry professor.

“Just who is this ‘nature’ or ‘evolution’ as (an active) subject? It doesn’t exist at all!” the Pope said.

Benedict argued that evolution had a rationality that the theory of purely random selection could not explain.

“The process itself is rational despite the mistakes and confusion as it goes through a narrow corridor choosing a few positive mutations and using low probability,” he said.

“This … inevitably leads to a question that goes beyond science … where did this rationality come from?” he asked. Answering his own question, he said it came from the “creative reason” of God.

Reuters 2006. All rights reserved.